luni, 26 martie 2012

Ancheta în cazul jafului de 100.000 de euro de la o casă de schimb valutar situată pe bulevardul I.C. Brătianu din Capitală este în plină derulare pe mai multe piste chiar dacă principalii suspecţi - o femeie şi un bărbat care s-au dat drept inspector la Garda Fiananciară şi, respectiv, ofiţer de poliţie - sunt în arest. Poliţiştii şi procurorii au luat în vizor şi o a treia persoană, un anume Hayssan, pe care l-au audiat. În anchetă, iranianul a plâns mai tot timpul şi chiar a avut nevoie de îngrijiri medicale pentru că i s-a făcut rău.
După reţinerea şi mai apoi arestarea preventivă a celor doi, poliţiştii au "mirosit" că s-ar putrea să fie vorba de o afacere pusă la cale de un al treilea individ care i-ar fi folosit pe cei doi ca mână de lucru. Mai exact, conform acestei ipoteze, furtul să nu se fi consumat niciodată, iar "jaful" să fi avut doar rostul de a "spăla" cei 100.000 de euro, adica suma pe care patronul casei de schimb valutar a reclamat-o ca fiind furată în timpul aşa-zisului control comun Garda Financiară-Poliţie. La audieri, bărbatul care s-a recomandat a fi ofiţer de poliţie, a recunoscut că el a coordonat din teren acţiunea, că a prezentat-o pe femeie drept "Maria Pavel de la Garda Financiară" şi că a supervizat redactarea în fals a procesului-verbal de ridicare a celor 100.000 de euro. Omul se jură însă că din casa de schimb a plecat cu mâna goală, dar cu promisiunea făcută anterior că va primi câteva mii de euro pentru "prestaţie".
Când a fost luat la întrebări din postura de posibil complice, Hayssan a dat din colţ în colţ şi, fireşte, a negat orice implicare. Mai mult, iranianul a izbucnit în plâns şi chiar a suferit un atac de panică motiv pentru care anchetatorii au chemat un medic să-l consulte. Cercetările continuă cu cei doi falşi poliţişti în arest şi cu Hayssan, care are interdicţie de a părăsi România, în libertate.

HIT PE FACEBOOK | "Cât de sigure sunt anticoncepţionalele? Le-am luat în fiecare zi". De ce crezi că această conversaţie de pe un forum românesc a stârnit hohote de râs?

 HIT PE FACEBOOK | "Cât de sigure sunt anticoncepţionalele? Le-am luat în fiecare zi". De ce crezi că această conversaţie de pe un forum românesc a stârnit hohote de râs?


Mai mult: HIT PE FACEBOOK | "Cât de sigure sunt anticoncepţionalele? Le-am luat în fiecare zi". De ce crezi că această conversaţie de pe un forum românesc a stârnit hohote de râs? - Ştiri interne | Libertatea.ro 

O conversaţie purtată pe un celebru forum românesc a ajuns hit pe reţelele sociale precum Facebook, după ce le-a stârnit hohote de râs tuturor celor care au citit-o.

Pe o temă banală legată de siguranţa anticoncepţionalelor, un mesaj a atras atenţia. "Bună, am o întrebare - cât de sigure sunt anticoncepţionalele, le-am luat în fiecare zi, poate o zi am uitat, dar în ziua aia nu am făcut sex cu prietena. Ţin să menţionez că de o lună nu i-a venit ciclul", întreabă utilizatorul. Da, vedeţi bine, utilizatorul, gen masculin, adică un bărbat care ia anticoncepţionale.
Reacţia unui alt utilizator, uimit de ceea ce a citit, vine imediat. "Trebuie să le ia ea, nu tu", este răspunsul sec al acestuia.
Sigur că nimeni nu poate verifica faptul că respectivul membru al forumului a vorbit serios, însă printscreen-ul a devenit foarte rapid una dintre cele mai difuzate poante pe Facebook.


Mai mult: HIT PE FACEBOOK | "Cât de sigure sunt anticoncepţionalele? Le-am luat în fiecare zi". De ce crezi că această conversaţie de pe un forum românesc a stârnit hohote de râs? - Ştiri interne sursa :http://www.libertatea.ro

joi, 15 martie 2012

Un copil in masina cu tatal vede niste prostituate care fac trotuarul. Copilul: "Tati, tati, cine sunt doamnele alea?" Tatal(jenat): "Nimic, nimic, uite pe partea cealalta, ce magazin de jucarii!" Copilul: "da, da, l-am vazut, da' cine sunt doamnele alea?" Tatal: " ??, sunt vanzatoare ambulante" Copilul: "aa, si ce vand?" Tatal: "vand... aa.., un pic de fericire." Copilul incepe sa se gandeasca la asta si abia ajuns acasa, sparge pusculitza, ia 50.000 cu gandul sa mearga sa-si cumpere niste fericire. Merge la una din prostituate si-i spune: " Doamna, va rog frumos imi putetzi vinde niste fericire de 50.000?" Femeia ramane blocata, dar fiind perioada de criza decide sa nu piarda 50.000. Il duce pe baietel la ea acasa si-i prepara trei felii de paine cu Nutela. Seara, copilul vine acasa si-si gaseste parintii preocupatzi. Tatal: "unde-ai fost? ne-am facut probleme." Copilul: "am fost la doamnele ale sa cumpar niste fericire. Tatal, alb ca varul: "ee... si... cum a fost?" Copilul: "beh, pe primele doua le-am rezolvat, pe-a treia doar am lins-o si gata."

Gigel =))

Gigel trebuie sa scrie o compunere la scoala, legata de nasterea lui. - Cum m-am nascut? isi intreaba mama. - Dragul meu, pe tine te-a adus barza, ii raspunde ea fastacindu-se. - Dar tu si cu tata? Voi cum v-ati nascut? - Si pe noi ne-a adus barza. - Dar bunicii cum s-au nascut? - Tot barza i-a adus si pe ei. A doua zi, Gigel isi prezinta compunerea la scoala, care continea un singur rand: "Aceasta tema a fost dificil de facut pentru ca in familia mea, de trei generatii, nu a mai fost nici o nastere normala".

Micutul Thomas

Micul Thomas, cel mai bun elev din clasa o intreaba pe invatatoare daca poate sa-i vorbeasca dupa ore. Ea accepta. - Ce vrei sa-mi zici Thomas? - Cred ca sunt prea inteligent ca sa raman in clasa asta, ma plictisesc! As vrea sa trec direct la Liceu. Directorul scolii este informat si il intreaba pe Thomas daca vrea sa treaca niste teste. Thomas accepta fara sa ezite si testarea incepe. - Sa vedem Thomas: 3x4? - 12 - si 6x6? - 36, domnule director. - Capitala Japoniei? - Tokio! Testul continua inca o jumatate de ora, Thomas nu face nici o greseala! La sfarsitul testului, directorul este multumit, dar profesoara intreaba daca poate sa-i puna si ea cateva intrebari. Amandoi accepta. Profa incepe: - Thomas, vaca are 4 si eu am 2, ce este? - Picioarele, doamna. - Corect, ce gasim in pantaloni tai si nu gasim in ai mei? Directorul se mira de intrebare... - Buzunare, doamna - Bine Thomas, unde au femeile parul cel mai cret? Directorul se pregateste sa intervina chiar cand Thomas raspunde: - In Africa, doamna! raspunde copilul fara sa ezite. - Ce este moale dar cu mainile unei femei devine tare? Directorul deschide ochii mari dar inainte sa vorbeasca, Thomas raspunde: - Oja pt unghii, doamna. - Ce au femeile si barbatii in mijlocul picioarelor? - Genunchi, doamna! - Bine, si ce are o femeie maritata mai larg decat una nemaritata? Directorului nu-i vine sa creada ce aude. - Patul, doamna! - Care parte a corpului meu este des cea mai umeda? - Limba dumneavoastra, doamna! - Ce cuvant care incepe cu litera C... inseamna ceva care poate sa fie umed sau sec si pe care barbatii le place sa-l priveasca? - Cerul!spune Thomas Directorul rasufla usurat, transpirat si decide sa opreasca testul si spune: - Nu o sa te trimit la liceu, o sa te trimit direct la Universitate! Chiar si eu as fi picat acest test... Morala: Cu inaintarea in varsta devenim perversi

Bancuri noi

Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutorul educatoarei. Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis: - Doamna, dar sunt puse invels... Intr-adevar, erau puse gresit... Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand cizmulitele au fost iar incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia. Insa atunci baietelul a zis: - Cizmulitele astea nu sunt ale mele!!! In loc sa tipe la el "De ce nu mi-ai spus?", educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a chinuit sã il descalte. Cand s-a terminat chinul descaltatului, baietelul i-a spus: - Sunt cizmulitele flatelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi. Acum ea nu mai stia ce sa faca... Sa planga sau sa rada? A reusit totusi sa stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele. Cand, in sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat: - Si acum, unde iti sunt manusile? Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti pleca afara! - Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pield...
Cică şase perechi se duc la la munte la o cabană chitiţi să facă un sex în grup de zile mari. Ajung ăştia, mâncare, băutură, de se încing spiritele. Închid ăştia toţi lumina şi după 15 minute unul nervos tare zice: - Aprindeţi bă dracului lumina aia şi hai să ne organizăm că e a doua oară când iau m...

Bancuri cu şi despre sex

Un tip agaţă o gagică într-un bar şi merg la ea acasă. După încă câteva beri şi discuţii trec ambii la treabă. După câtva timp de pompe ea începe să râdă. El o întreabă uimit: - Ce găseşti de râs? - Orga ta. Este cam mică!... La care el: - Da orga mea nu e făcută să cânte în catedrale...

Romania noastra Video Funny Part 1


Poze haioase asta-i romania








Primele cuvinte ale lui Borcea dupa operatie: "Ce-a facut Steaua?"

Cristi Borcea a fost si pe masa de operatie cu gandul la Steaua. Imediat cum s-a trezit, Borcea a intrebat ce a facut Steaua cu Universitatea Cluj.
"Am vorbit cu asistenta care mi-a spus care au fost primele cuvinte ale lui Borcea dupa ce s-a trezit: 'Ce-a facut Steaua cu Clujul?'", a povestit Becali la gsptv.

Finantatorul ros-albastrilor a precizat ca Borcea se va externa in cinci zile din spital.

Peste o luna de zile, Borcea va pleca la Miami pentru recuperare.

miercuri, 14 martie 2012

Steaua - Napoli 3-3/ Halucinant

 A avut 3-0 in minutul 16, dar eliminarea lui Kapetanos (31') a schimbat total cursul jocului. Steaua a suferit enorm in a doua repriza a meciului cu Napoli, ros-albastrii scapand incredibil printre degete victoria in minutul 97. S-a incheiat 3-3 dupa un meci in care centralul Marcin Borski a dorit cu orice pret sa iasa in evidenta. Din pacate, i-a iesit... 

Partida din Ghencea a semanat cu un thriller american, Napoli refuzand sa se predea, cu toate ca a fost condusa cu 3-0 in minutul 16 (Cribari autogol 2', Tanase 11', Kapetanos 16'). Inceputul de joc a fost unul fantastic pentru o echipa resuscitata parca de Lacatus. 

Punctul culminant al disputei s-a petrecut in minutul 31, atunci cand Kapetanos da dovada de imaturitate: il loveste pe Santacroce cu cotul, iar Steaua ramane cu un jucator mai putin pe teren. 

Lucrurile iau o intorsatura nedorita, iar ros-albastrii fac fata tot mai greu atacurilor in valuri ale italienilor. Vitale puncteaza in minutul 44, iar la pauza s-a intrat cu 3-1. 

Napoli domina categoric meciul dupa intrarile lui Lavezzi si Hamsik, iar ultimul inscrie superb in minutul 73. Ultimele minute au fost de-a dreptul halucinante, Steaua facand fata cu greu italienilor. 

Centralul polonez Marcin Borski arata 4 minute de prelungire, iar ros-albastrii trec cu succes peste ele (Tatarusanu trage de timp momente bune pentru o accidentare). Apararea bucuresteana avea insa sa cedeze inminutul 97, atunci cand Cavani trimite sub transversala. Partida din Ghencea se incheie doar dupa ce Napoli egaleaza in prelungirea prelungirilor.

Echipe:


Steaua: Tatarusanu - Bonfim, Gardos, Geraldo, Latovlevici - Ricardo Gomes, Apostol - Nicolita, Stancu, Cr. Tanase, Kapetanos

Rezerve: Lungu, Abrudan, Radut, Martinovici, Anghelov, Surdu, Bicfalvi

Napoli: De Sanctis - Santacroce, Cribari, Grava - Maggio, Gargano, Yebda, Vitale - Zuniga, Sosa - Cavani

Rezerve: Iezzo, Aronica, Nicolau Dumitru, Campagnaro, Hamsik, Lavezzi, Maiello

Steaua


Fotbal Club Steaua București, cunoscut ca Steaua București sau simplu Steaua, este un club de fotbal din România. Este clubul românesc cu cel mai mare succes pe plan național și pe plan internațional, a câștigat cele mai multe campionate, cupe și supercupe ale României, obținând 23 de titluri în Liga I, 21 de Cupe ale României și 5 Supercupe; de asemenea a fost prima echipă din estul Europei și singura din România care a câștigat Cupa Campionilor Europeni și a doua echipă est-europenă și singura din România ce are în palmares Supercupa Europei.[5]
Fondat pe 7 iunie 1947 ca „ASA București” (Asociația Sportivă a Armatei București)[6] de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în 1961[7] Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al Armatei Române.[8] Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în 1998. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiția istorică și stadionul Ghencea, care încă este proprietatea Ministerului Apărării Naționale.[9]
De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorita diferitelor schimbări de propietari și de regimuri. Logoul actual a fost adoptat în 2003 și este o variantă redesenată a blazonului folosit de club între 1974 și 1991.[10] Steaua a jucat mare parte din meciurile de acasă pe Stadionul Steaua, cunoscut și sub numele de Ghencea, stadion care a fost inaugurat în 1974 și are o capacitate de 27.577 de locuri, fiind adesea considerat a fi „Templul fotbalului românesc”.[11][12]

Cuprins

  [ascunde

Istorie

Steaua București a luat ființă pe 7 iunie 1947, la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „Asociația Sportivă a Armatei”. Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene Dermata și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.[13][14]
Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan.[15] A fost redenumit „CSCA” (Clubul Sportiv Central al Armatei) în 1948,[16] și CCA (Casa Centrală a Armatei) în 1950.[15] În 1949, CSCA a câștigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu 2-1 în finală pe CSU Cluj.[7]
Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”[17], care uneori era aceeași cu Echipa națională de fotbal a României. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, Gheorghe Popescu I. Din acel an și până în ediția 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.[18] Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în 19511952și 1953, precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în 19511956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în Anglia, unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum Luton Town FCArsenal FCSheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC.[19]
Echipa Steaua cu Cupa Campionilor Europeni în 1986.
La sfârșitul anului 1961 CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.[7] Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc. În anii '60 și '70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 și 1968, respectiv 1976 și 1978, câștigându-și însă renumele de „specialistă a Cupei”.[20] De asemenea în această perioadă, pe 9 aprilie1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat într-un meci amical cu OFK Belgrad.[21] Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe „23 august”.[22]
Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.
Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei și Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câștigându-l după o pauză de șase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK,Budapest Honvéd FCKuusysi FC și pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă dinRomânia care a jucat o finală europeană.[23] Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portarHelmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând[24], contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem. Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.
Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat finala Cupei Campionilor Europeni
Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul anilor '80, ajungând în semifinala CCE în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în 1989, pierzând însă cu 4-0 în fața luiAC Milan. Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din iunie 1986până în septembrie 1989, Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.[25]
Revoluția română din 1989 a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele 1992-1993 și 1997-1998, egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.[26] A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în Liga Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.
Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.
În 1998, clubul de fotbal s-a separat de CSA Steaua și și-a schimbat definitiv numele în FC Steaua București[27], clubul fiind condus de către omul de afaceri Viorel Păunescu. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.[28] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a ajuns să dețină majoritatea acțiunilor în 2002, transformând compania guvernantă în una publică în 2003.[29] Deși contestat de către o parte a suporterilor[30], Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv Mihai Stoica.
Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a și câștigat titlul în 2005, performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) și Cosmin Olăroiu (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de Rapid București într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câștigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 50 din istoria clubului.[31] De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.[32]
În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 mil. de €.[33]

Tradiție

Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți "viteziștii". Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe ApolzanIeneiAlecsandrescu, și care a câștigat de cinci ori Divizia A, și de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încă o semifinală și o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv Divizia A și a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.
După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigand alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes România în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, și a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 și semifinala aceleiași cupe în 2006.
În sezonul 2006-2007, Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind singura echipă de club din România care a evoluat în această competiție. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon și Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, dupa 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, FC Sevilla, dupa 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.[34]

Stemă

Stemele de-a lungul istoriei[35]
ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe 7 iunie 1947, și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială.
Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe 30 decembrie 1947[36], Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de Armata Roșie, noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.[35]
Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.[35] Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din1961. S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fondalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul Ghencea.
În urma Revoluției române din 1989, Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist[35], astfel încât, în 1991, CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.[35] Cum în 1998 a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.[35]
2003 a fost anul ultimei schimbări a stemei, decisă de noul Consiliu de Administrație condus de George Becali, în realitate o revenire la varianta din perioada 1974-1991, cu cele două stele prezente deasupra.[10]

Culori

Autocarul oficial al clubului FC Steaua București
În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.[37] Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității Armatei Române, s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.
Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, în care Steaua a purtat, pentru prima și singura dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul 2005-2006 (galben și negru).
Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet
În prezent echipamentul Stelei este produs de Nike, cu care Steaua a semnat un contract în 2002, după un lung parteneriat cuAdidas.[38] Cu toate acestea, în 1988, Steaua a fost prima echipă de fotbal din România comunistă care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume Ford.[39] După aceea au urmat alți sponsori[40]: Castrol, Philips, CBS, Bancorex (inițial BRCE), Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, Air Atlantis, City Financial și SportingBet[41]. În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro.[42], dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.[40]

Stadion

Stadionul Steaua.
Vezi și: Stadionul Steaua
Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul stadion Venus.[43] Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea Venus București, un club desființat în 1949.[44] După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, Republicii (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării Casei Poporului) și 23 August (construit în 1953). Dintre cele două, 23 August a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.
Steaua în acest moment joacă meciurile de acasă pe, Stadionul Steaua, un stadion de fotbal situat în sud-vestul Bucureștiului. Parte a Complexului Sportiv Steaua, a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu OFK Belgrad,[45] la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.
Intrare în Stadionul Ghencea.
Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 28.139.
După o a doua renovare în 2006, care a inclus înclocuirea gazonului, Ghencea este unul dintre cele două stadioane din România (împreună cuStadionul Dr. Constantin Rădulescu[46]) care poate găzdui meciuri din Liga Campionilor, fiind o arenă de categoria a treia cu conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.000 de locuri.[47] În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.[48]
România joacă, de asemenea unele meciuri. Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva Turciei. Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva Bielorusiei.[49] De asemenea, mai multe meciuri de laCampionatul European de Fotbal sub 21 1998 și finala au fost găzduite de această arenă.[50]
Stadionul construit prin ordinul Ministerului Apărării Naționale în interorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de CSA Steaua. În acest moment, Steaua este singura echipă care joacă aici. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea Armatei Române, dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.[51]

Suporteri

Peluza Nord în 2005
Înființat în 1995, grupul „Armata Ultra” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.[52]
În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în Spania, Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din Peninsula Iberică. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în noiembrie2006, peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago Bernabeu".[53]

Recorduri

Cu 60 de sezoane petrecute în Liga 1, este una dintre cele trei echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de FC Dinamo București (59 de sezoane) și FC Timișoara (6 sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (23), cupe naționale (20) și supercupe naționale (5). Între 1993 și 1998, cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de Chinezul Timișoara în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din România care a câștigat o cupă europeană (Cupa Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987), sau care s-a calificat într-o finală UEFA (Cupa Campionilor Europeni în 1986, respectiv 1989).
Timp de 3 ani și 3 luni (iunie 1986 - septembrie 1989), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între noiembrie 1989 și august 1996. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo. [54]
Tudorel Stoica este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în Liga 1, un record dificil de doborât. Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este Anghel Iordănescu, cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum Dorinel Munteanu (cele mai multe selecții în echipa națională - 131) sau de Gheorghe Hagi (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).[55] La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de Real Madrid CF Stelei în 1990.

Jucătorii

Lotul actual

Nr.PozițieJucător
1RomâniaPRăzvan Stanca
2RomâniaFGabriel Matei
4BulgariaFValentin Iliev
5ArgentinaMPablo Brandán
6RomâniaFFlorin Gardoș Vice-captain armband (soccer).png3
7RomâniaMAlexandru Chipciu
8RomâniaMMihai Răduț
9RomâniaAMihai Costea
10RomâniaMCristian Tănase
11RomâniaMAndrei Prepeliță
12RomâniaPCiprian Tătărușanu
14RomâniaFIasmin Latovlevici
15RomâniaFBogdan Mustață
18SerbiaFNovak Martinović
19RomâniaFValeriu Lupu
20RomâniaFOvidiu Dănănae
Nr.PozițieJucător
21RomâniaFVlad Chiricheș
22RomâniaMPaul Pârvulescu
23PortugaliaFGeraldo Alves
24RomâniaARaul Rusescu
26RomâniaMEric Bicfalvi Vice-captain armband (soccer).png2
27RomâniaMIonuț Năstăsie
28RomâniaMIulian Roșu
29RomâniaAFlorin Costea Vice-captain armband (soccer).png1[57]
30RomâniaMTiberiu Bălan
31BraziliaAGabriel Machado
33RomâniaPȘtefan Ciuculescu
55RomâniaMAlexandru Bourceanu Captain Armband (soccer).png[58]
77BraziliaALeandro Tatu
90MuntenegruAStefan Nikolić
95RomâniaPValentin Cojocaru

Jucători remarcabili

De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai României, iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca Anghel IordănescuMarcel RăducanuMarius Lăcătuș sau Gheorghe Hagi sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.
PortariFundașiMijlocașiAtacanți

Antrenori

Stafful actual

Istoricul antrenorilor

NumePerioadăTrofeeTotal
NaționalInternațional
LICRSRUCLCCUUELSE
România Coloman Braun-Bogdan02.1948–05.1948
0
0
0
0
0
0
0
0
România Colea Vâlcov08.1948–07.1949
0
1
0
0
0
0
0
1
România Francisc Rónnay03.1950–11.1950
09.1953–11.1953
03.1954–06.1954
0
1
0
0
0
0
0
1
România Gheorghe Popescu03.1951–08.1953
08.1958–07.1960
03.1962–07.1962
4
3
0
0
0
0
0
7
România Ilie Savu09.1954–11.1955
1958
08.1964–06.1967
1
3
0
0
0
0
0
4
România Ștefan Dobay03.1956–11.1956
1
0
0
0
0
0
0
1
România Angelo Niculescu03.1958–06.1958
0
0
0
0
0
0
0
0
România Ștefan Onisie09.1960–06.1961
08.1962–11.1963
08.1970–06.1971
1
1
0
0
0
0
0
2
România Eugen Mladin08.1961–11.1961
0
0
0
0
0
0
0
0
România Gheorghe Ola03.1963–07.1964
0
0
0
0
0
0
0
0
România Ștefan Kovacs08.1967–07.1970
1
2
0
0
0
0
0
3
România Valentin Stănescu08.1971–12.1972
0
0
0
0
0
0
0
0
România Gheorghe Constantin03.1973–12.1973
08.1978–06.1981
0
1
0
0
0
0
0
1
România Constantin Teașcă03.1974–06.1975
0
0
0
0
0
0
0
0
România Emerich Jenei08.1975–06.1978
08.1983–05.1984
10.1984–10.1986
04.1991–12.1991
08.1993–04.1994
10.1998–04.2000
4
3
0
1
0
0
0
7
România Traian Ionescu08.1981–12.1981
0
0
0
0
0
0
0
0
România Constantin Cernăianu11.1981–07.1983
0
0
0
0
0
0
0
0
România Florin Halagian09.1984–10.1984
0
0
0
0
0
0
0
0
România Anghel Iordănescu10.1986–06.1990
08.1992–06.1993
4
2
0
0
0
0
1
7
România Costică Ștefănescu08.1990–12.1990
0
0
0
0
0
0
0
0
România Bujor Hălmăgeanu03.1991–04.1991
0
0
0
0
0
0
0
0
România Victor Pițurcă03.1992–06.1992
08.2000–06.2002
10.2002–06.2004
06.2010-08.2010
1
1
1
0
0
0
0
3
România Dumitru Dumitriu08.1994–06.1997
05.2005–06.2005
4
2
2
0
0
0
0
8
România Mihai Stoichiță08.1997–10.1998
09.2009–06.2010
1
0
1
0
0
0
0
2
România Cosmin Olăroiu08.2002–10.2002
03.2006–05.2007
5.2011
1
1
1
0
0
0
0
3
Italia Walter Zenga08.2004–05.2005
0
0
0
0
0
0
0
0
Ucraina Oleg Protasov08.2005–12.2005
0
0
0
0
0
0
0
0
România Gheorghe Hagi07.2007–09.2007
0
0
0
0
0
0
0
0
Italia Massimo Pedrazzini09.2007–10.2007
0
0
0
0
0
0
0
0
România Marius Lăcătuș10.2007–10.2008
01.2009–05.2009
09.2010-03.2011
0
0
0
0
0
0
0
0
România Dorinel Munteanu10.2008–12.2008
0
0
0
0
0
0
0
0
Italia Cristiano Bergodi06.2009–09.2009
0
0
0
0
0
0
0
0
România Ilie Dumitrescu08.2010–09.2010
0
0
0
0
0
0
0
0
România Sorin Cîrțu03.2011-05.2011
0
0
0
0
0
0
0
0
Israel Ronny Levy05.2011-09.2011
0
0
0
0
0
0
0
0
România Ilie Stan10.2011-
0
0
0
0
0
0
0
0
Total1947–23215100151

Președinții

NumePerioadă
România Oreste Alecsandrescu1947–1948
România Nicolae Petre Draga1948
România Vasile Mesaroș1948–1949
România Policarp Dovaăcescu1949
România Alexandru Florescu1949–1951
România Edgar Gâță1952–1953
România Alexandru Florescu1953–1954
România Ilie Savu1954
România Ștefan Alexiu1954–1958
România Ioan Teodorescu1958–1961
România Aurelian Budeanu1961–1964
România Maximilian Pandele1964–1975
România Gheorghe Drăgănescu1975–1980
România Aurel Ion1980–1983
NumePerioadă
România Cornel Oțelea1983–1984
România Ioan Popescu1984–1985
România Nicolae Gavrilă1985–1989
România Constantin Tănase1989–1990
România Nicolae Gavrilă1990–1991
România Cornel Oțelea1991–1997
România Cristian Gațu1997–1998
România Gheorghe Cernat1998–2000
România Viorel Păunescu1998–2003
România Mihai Stoica2002–2007
România George Becali2003–2007
România Marius Lăcătuș2005–2007
România Valeriu Argăseală2007–2010
România Helmuth Duckadam2010–

Palmares

Steaua în Europa

Incluzând sezonul 2011–2012
CompetițieSMVEÎGMGAG
Cupa Intercontinentală1100101– 1
UEFA Champions League / Cupa Campionilor Europeni22115423043165162+ 3
Cupa Cupelor UEFA11401412145154– 3
UEFA Europa League / Cupa UEFA148632282611395+ 18
Supercupa Europei1110010+ 1
Total49243897084330312+ 18